Manifestarea "In
memoriam Ioan Prelipcean" a avut
loc la Centrul Cultural Agata Botosani, fiind organizata de Fundatia Natională
pentru dezvoltare Comunitară Botosani. Scriitori, profesori si prieteni au
participat la lansarea unui volum dedicat compozitorului și profesorului Ioan
Prelipcean. Amintim doamna Lucia Olaru Nenati, scriitoare şi
publicistă, doctor în filologie, Gheorghe Median, muzeograf
Muzeul Judeţean Botoşani, Cătălina Constantinovici, de la Asociația culturală ,,Vis de
Artist", Dumitru Ivan,
directorul Editurii ,,Quadrat”- Botosani, scriitorul Petruţ Pârvescu, care au prezentat din
viata si opera muzicianului Ioan Prelipcean.
,,Ioan
Prelipcean a realizat un ”experiment”
intitulat ”ABC pianistic” prefațat de un referat conceput și semnat de către
fosta mea dnă dirigintă Gabriela Mineață, pe atunci șefa Comisiei Metodice a
Catedrei de Pian din cadrul Școlii Generale nr. 6, ceea ce reprezenta școală de
muzică, care aprecia la acea dată – 17 februarie 1989 – că lucrarea ”este o
metodă de pian pentru începători, în care autorul încearcă să îmbine experiența
sa de pedagog cu aceea de compozitor” și că, astfel, ”metoda câștigă în
accesibilitate și mesaj estetic”.
Volumul cuprinde exerciții și piese compuse de diferiți
compozitori, precum Johann Sebastian Bach, Carl Czerny, Joseph Haydn, Wolfgang
Amadeus Mozart, Robert Schumann, Bela Bartok, Silvia Teodorescu, Dumitru
Georgescu-Kiriac, dar și piese semnate de autor: ”Mici variațiuni pe un cîntec
de leagăn”, ”Pe balansoar”, ”Temă cu variațiuni”, ”Mică suită pe teme folclorice”,
”Studiu tehnic”, ”Balerina – vals pueril” și prelucrări de folclor. Am fost
elevă a Școlii de muzică din Botoșani și astfel l-am cunoscut pe domnul
profesor. Și în acea perioadă, și mult mai târziu, a fost în casa noastră
pentru a ne acorda pianul. Dar în casa cărui botoșănean ce deține un pian n-a
fost domnul Prelipcean?
De asemenea, mi-l amintesc la concertele susținute de
orchestra Filarmonicii botoșănene, în pauză, în aceeași ipostază, de a acorda
pianul. A dirijat orchestra populară ”Stejărelu” din Botoșani și a compus
muzica pentru spectacolul de teatru ”Răzvan și Vidra” prezentat în stagiunea
1971-1972.
Parcurgând câteva dintre partiturile pe care mi le-a pus la
dispoziție doamna Prelipcean, am sesizat dorința de perfecțiune a compozitorului,
prin notațiile prezente în fiecare lucrare, dar și prin aranjamente muzicale
diferite pentru aceeași lucrare. Voi mai aminti lucrările sale – ”Gazel”, piesă
corală compusă pe versuri eminesciene, și cele două ”Balade pentru nai și
orgă”, în Sol Major și în mi minor, ambele datate din anul 1993 și dedicate
naistului Gheorghe Zamfir. Mi-ar plăcea să pot regăsi aceste compoziții, dar și
altele la Biblioteca Județeană ”Mihai Eminescu” Botoșani, pentru a putea fi
accesibile oricui dorește să le studieze și să le facă cunoscute fie
muzicologic, fie prin diverse interpretări. Am adaptat o parte din Suita
”Urare”, pentru cor mixt, pian și instrumente de percuție, o lucrare preluată
din folclor și prelucrată de către Ioan Prelipcean, pentru Marta Paladi și Manuela
Tican, reprezentante ale Asociației culturale Vis de Artist, acesta fiind
momentul muzical din cadrul evenimentului". (prezentare Cătălina
Constantinovici)
Imaginea unui creator
,,Pe lângă golul efectiv pe care-l produce in viata culturală a Botosanilor,
disparitia unor valorosi intelectuali si creatori riscă adesea cufundarea in
ceata uitării a unor personalităti de seamă.
De aceea, socotim extrem de
binevenită initiativa familiei muzicianului Ioan
Prelipcean de a prezenta celor interesati (poate prea putin deocamdată),
pe scurt, viata si creatia celui care a slujit, zeci de ani, scoala,
institutiile de cultură si arta botosănene, omul prezent in viata muzicală de
aici ca pedagog, interpret, dirijor, compozitor si culergător de folclor
muzical.
Născut in judetul vecin, Suceava, in
Horodnicul de Jos din preajma Rădăutilor, intr-o familie de tărani, Ioan Prelipcean isi programase, initial, să
devină un tăran ceva mai cult, absolvind cursurile medii
agrozootehnice.
Un concurs organizat de o formatie
profesionistă suceveană ii oferă sansa de a deveni solist al Ansamlului ,,
Ciprian Porumbescu”. Evaluându-si potentele, tânărul interpret intră pe portile
Conservatorului bucurestean, după absolvirea căruia devine profesor de muzică,
mai apoi secretar muzical al ansamblului de unde plecase, continuându-si
activitatea la Botosani, ca metodist, professor la Liceul de Muzică, secretar
muzical al filarmonicii locale, dirijor al formatiei de muzica populară ,,
Stejărelu”, in paralel practicând, cu maximă responsabilitate, munca de acordor
de piane (lucru făcut chiar si pe pămaânt francez, dupa
1989).
,,Cartea
Sotului meu-inima mea”, purtând semnătura sotiei sale, doamna Alexandrina Doina Prelipcean, ne prezintă
momente din viata celui dispărut in urmă mai bine de un an, sintetizând: ,,
Prin tot ce a realizat el, ca pedagog si om de creatie, s-a impus în mediul in
care a activat, si-a durat o reputatie izvorată din recunoasterea de către cei
din jur a talentului sau, din indeplinirea exemplara a angajamentului său de a
fi un bun dirijor, un sensibil si harnic descoperitor al creatiilor folclorice
din zona
Botosanilor”.
Volumul este o oglinda fidelă a
activitătii si vietii lui Ioan Prelipcean, prezentând in paginile sale un
jurnal de insemnări din perioada 1958- 1969, multe din acestea făcând referiri
la aspecte sociale, cultură, in general, analizând cazuri si fenomene ce
prezentau importanta pentru muzician.
In alt ,,compartiment”
al scrierii la care ne referim, sunt prezentate fotografii ce consemnează
momente din viata sa, prezentând familia, satul in care s-a născut, prieteni ai
săi, deplasări ale sale impreună cu formatia artistică peste hotare, secvente
din compozitii proprii, imagini ale afiselor de spectacole in care figura
numele său, diplome obtinute in concursuri cultural-artistice, la nivel
national, ,,ABC pianistic”-manual destinat celor care se dedică studiului la
pian. Tot aici, este reprodusă coperta CD ce contine inregistrarea melodiilor
executate ca fluierat artistic, piese aflate in Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii
Române.
Cea de-a doua carte apărută se intitulează
,,Autopsihoterapie" si
contine un numar de 671 de aforisme- autor Ioan
Prelipcean. Aparută in format mic, cartea se parcurge cu multă usurintă, esenta
observatiilor inscrise in paginile ei indreptâtindu-ne să-l catalogăm pe autor
ca un fin observator al vietii, al oamenilor, din toate reiesind iubirea sa pentru
frumos, pentru adevăr si pentru arta de sorginte
populară.
Apreciind valoarea
aforismelor, poetul Dumitru Ignat, care l-a cunoscut indeaproape pe autor, l-a
definit prin una din reflectiile acestuia : ,, Un bun mod de viată trebuie sa
fie bine căutat si bine găsit. Privind spre intregul numit existenta lui Ioan
Prelipcean, as spune că el a avut si norocul, si detasarea de a afla
Echilibrul. Si dacă nu toate acestea, ce altceva inseamnă fericire”.
Ambele aparitii editoriale
(,,Quadrat”-2013) poartă in ele mesajul activitatii neobosite a unui artist
care a fost convins de contributia benefică a muzicii in formarea si educarea
oamenilor, a cunoscut viata si operele marilor compozitori, el insusi a devenit
creator, opera sa asteptând certe confirmări din partea celor care se vor
apleca asupra insemnărilor, studiilor si proiectele sale". (Prof. Dumitru Ivan, directorul Editurii ,,
Quadrat”- Botosani)
