Muzeul Județean
Botoșani a continuat și în acest an campania de cercetări arheologice interdisciplinare
în cadrul șantierului de la Ripiceni. Proiectul a fost realizat în colaborare cu
Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava (Facultatea de Istorie) și
Platforma ARHEOINVEST de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, și este inclus în programul care vizează studierea Evoluției habitatului uman pre-
și protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu.
„În cadrul săpăturilor
arheologice demarate la sfârșitul lunii iunie 2016 au fost realizate
descoperiri de excepție de către arheologii botoșăneni pentru arealul românesc
de răspândire a Civilizației Cucuteni (perioada eneoliticului). La
descoperirile arheo-logice de la Ripiceni au fost folosite tehnologii de ultimă
generație, printre care scanări magnetometrice și 3D, ce au permis determinarea
exactă a amplasării locuințelor în cadrul așezării.
Astfel, pe lângă cele
peste o sută de locuințe rămase în zona neafectată de apele lacului de
acumulare, a fost descoperită o structură uriașă de cca. 1000 de m2,
cu o incintă împrejmuită și fortificată printr-un șanț și palisadă. Această mega-structură,
unicat deocamdată în preistoria românească, putea fi un templu, locuință a căpeteniilor sau avea altă
funcționalitate. Poziționarea sa centrală și dimensiunile uriașe demonstrează
importanța sa deosebită în cadrul așezării, care și ea este una dintre cele mai
mari cercetate până în prezent în cadrul arealului cucutenian din România (cca.
20 ha)”, a precizat managerul Muzeului Județean Botoșani, dr. Aurel Melniciuc.
În campania din acest an, a fost cercetată doar o mică parte (cca. 100 de metri
pătrați) din uriașa structură, din cauza fondurilor insuficiente și a dificultății efectuării
cercetărilor în teren. În perioada următoare vor fi demontate resturile locuinței
pentru recuperarea întregului inventar (ce include vase, arme, unelte, plastică zoomorfă
și antropomorfă etc.) și pentru stabilirea mai cu exactitate a funcționalității
sale.