Descoperiri arheologice la Ripiceni

Muzeul Județean Botoșani a continuat și în acest an campania de cercetări arheologice interdisciplinare în cadrul șantierului de la Ripiceni. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava (Facultatea de Istorie) și Platforma ARHEOINVEST de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, și este inclus în programul care vizează studierea Evoluției habitatului uman pre- și protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu.

„În cadrul săpăturilor arheologice demarate la sfârșitul lunii iunie 2016 au fost realizate descoperiri de excepție de către arheologii botoșăneni pentru arealul românesc de răspândire a Civilizației Cucuteni (perioada eneoliticului). La descoperirile arheo-logice de la Ripiceni au fost folosite tehnologii de ultimă generație, printre care scanări magnetometrice și 3D, ce au permis determinarea exactă a amplasării locuințelor în cadrul așezării.

Astfel, pe lângă cele peste o sută de locuințe rămase în zona neafectată de apele lacului de acumulare, a fost descoperită o structură uriașă de cca. 1000 de m², cu o incintă împrejmuită și fortificată printr-un șanț și palisadă. Această mega-structură, unicat deocamdată în preistoria românească, putea fi un templu, locuință a căpeteniilor sau avea altă funcționalitate. Poziționarea sa centrală și dimensiunile uriașe demonstrează importanța sa deosebită în cadrul așezării, care și ea este una dintre cele mai mari cercetate până în prezent în cadrul arealului cucutenian din România (cca. 20 ha)”, a precizat managerul Muzeului Județean Botoșani, dr. Aurel Melniciuc.

În campania din acest an, a fost cercetată doar o mică parte (cca. 100 de metri pătrați) din uriașa structură, din cauza fondurilor insuficiente și a dificultății efectuării cercetărilor în teren. În perioada următoare vor fi demontate resturile locuinței pentru recuperarea întregului inventar (ce include vase, arme, unelte, plastică zoomorfă și antropomorfă etc.) și pentru stabilirea mai cu exactitate a funcționalității sale.