La multi ani!

La multi ani dragi mei! Maine e ultima zi din acest an care a insemnat enorm pt mine. La multi ani si nu uitati sa va iubiti parintii ca tare greu e fara ei... Va pup si ne vedem de revelion si in 2014 acolo unde ne place noua cel mai mult: pe scena... (Marius Mihalache)

2013 Review :
Am trecut peste o cumpana la inceputul anului si am inceput sa apreciez mai mult viata, familia si pasiunea mea muzica!
Una peste alta .. a fost un an bun in care mi-am pregatit cateva planuri indraznete ptr maine
Va multumesc ca ati fost alaturi de mine si la bine si la rau!
Va doresc un an plin de iubire si daruire, iar lucrurile bune o sa vina la voi ca un bumerang! (Tibi Scobiola)

Prieteni dragi, alaturi de voi am trait momente de neuitat in acest an si pentru asta vreau sa va multumesc, sunteti in gandurile mele si ma rog ca in anul care vine sa avem sanatate si putere de munca ca sa putem realizat tot ce ne propunem... La multi ani tuturor! (Ana Cebotari)

Hai sa trecem in 2014 impreuna!!!
Ne vedem LIVE in Bucuresti, PARCUL TITAN (Orasul lui Mos Craciun, pe aceeasi parte cu Magazinul Titan) de la ora 23,30!!!
TOATE VOCILE SUS!!! (trupa Hara)
https://www.youtube.com/watch?v=4Y9JIOjIjMU

Crăciun Fericit plin de sănătate, iubire, liniște, inspirație, înțelepciune și multe cadouri emoționale care să marcheze în mod plăcut Nașterea Mântuitorului Nostru, Iisus Hristos! Sărbători cu bine! (Lucia Dumitrescu)


Mai e putin si se termina anul!
La multi ani!
La 20.24 ne vedem in Parc Titan! (Proconsul)
https://www.youtube.com/watch?v=Olq28H0mowY

Fie ca spiritul sărbătorilor de iarnă să pătrundă în casa şi în sufletul dumneavoastra şi al tuturor celor dragi!
Iubirea, bucuria, înţelepciunea şi generozitatea să vă fie călăuză în 2014!
Cu respect
George Dumitrașcu - dirijor, director artistic Unison
si Cristian Lorand Fieraru - manager Unison!
 

M-am gândit ce dedicație muzicală să fac prietenilor mei. Atât sfârșitul unui an, cât și un începutul unui nou an (sperăm mai bun !) cuprind un aspect patetic... Sonata de Beethoven, "Patetica", a fost una dintre lucrările pe care le-am interpretat într-o manieră inedită (orchestrația mea pentru Big Band fiind singulară până în acest moment...). Undeva la jumătatea părții întâi, Beethoven aduce un moment de tip recitativ-cadență. Eu am "profitat" și am realizat propriul dialog cu Sinele într-o manieră improvizatorică. Un moment unic (deoarece interpretările noastre de tip improvizatoric sunt unice în sensul că nu se repetă nicioadată...!) de pe scena Sălii mici a Palatului în cadrul Festivalului International George Enescu. Doamne, ajută să ne comportăm cu multă iubire și responsabilitate în toate aspectele vieții! (Florin Răducanu)
http://www.youtube.com/watch?v=YmpmQMWDwbQ


Corul Symbol ureaza tuturor prietenilor un 2014 cu sanatate si multe realizari! La multi ani! http://youtu.be/Pl2tl1vsBgs

Mâine anul se ‘nnoieşte… cu speranţa că ne va fi mai bine ca până acum, că toate proiectele noastre vor deveni realitate şi că zâmbetul ne va lumina chipul zi de zi.

Bun venit 2014! (Sorin Lerescu)

http://sorinlerescublog.wordpress.com/2013/12/31/la-inceput-de-an/ 

Revista No14 Plus Minus doreşte tuturor cititorilor şi colaboratorilor săi

Un An Nou Fericit! http://no14plusminus.ro/

VINE ANUL NOU !!! (Nelly Ciobanu)
https://www.youtube.com/watch?v=YOTbJTW5wAM&list=FLnH-uSZ5zJnl8eQSuYj6qhA 

e ultima zi a anului  
sa stoarcem un pic de inocenta, de bucurie, de bunatate (Maria Răducanu)

LA MULTI ANI tuturor prietenilor! (Marcel Iorga)

La multi ani, cu drag tuturor! (Bogdan Dragomir) 

Tuturor prietenilor UN AN NOU cu bucurii, mai bun si mai linistit !!!! (Mihai Constantinescu, Artexim)
http://www.youtube.com/watch?v=mG5T7LmSEZc 

Pentru c-o să fim pe drumuri,
Vrem să vă urăm de luni
Să aveți, cu toții, parte
De un an bun, oameni buni!
(A! Și să fiți melomani
La anu' și la mulți ani!) trupa TAXI

De Anul Nou, mă gîndesc cu multă emoţie la toţi cei pentru care Jazzappella a însemnat ceva în 2013. Mă gîndesc că doar prin faptul că oamenii s-au entuziasmat pentru ceea ce facem noi a fost posibil ca noi să mergem mai departe, să creştem, să căpătăm inspiraţii …
Vă mulţumim şi vă dorim un an 2014 plin de frumuseţe, de bunătate, de iubire!
Zoltán (Jazzappella)

https://www.youtube.com/watch?v=UZf417ZOWuk 

La multi ani si fie ca noul an sa va aduca multa sanatate, bucurie, iubire, si implinirea viselor! Ne vedem in 2014! (Tudor Parghel)

Dragilor...mai e putin! va doresc petrecere faina diseara si sa aveti un An Nou PERFECT! (Irina Sârbu) 

Va doresc tuturor un minunat "AN NOU FERICIT" si va multumesc pentru tot suportul acordat in acest an.
Sa fie anul viitor cel mai minunat din viata noastra! (Elena Cârstea Muttart)

Este timpul sa ne luam la revedere de la 2013 si sa-i uram bun-venit noului an: 2014! Dragi prieteni, va doresc un an bun, cu sanatate, liniste sufleteasca si bucurie! La multi ani! (Ștefan Bănică)

Un 2014 mai bun, cu sănătate și bucurii! (Vis de Artist)

https://sites.google.com/site/visdeartist/ 
 

”Revelion la Operă”, în Craiova!

Teatrul liric "Elena Teodorini" din Craiova organizează în această zi ”Revelion la operă”, începând cu ora 20.00. Spectacolul este susținut de actorii, soliștii, orchestra, corul și baletul Operei Române din Craiova și de invitații: soprana Dragana Radakovic, baritonul Ștefan Ignat, naista Oana Lianu, violoncelistul Adrian Naidin, chitaristul Radu Ionescu, acordeonistul Ghenadie Rotari și taragotistul Petrică Popa.
Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Local și Primăriei Craiova, sub egida „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021”.

Colindătorii la Bojdeucă

Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Compania Cotnari vă invită vineri, 27 decembrie 2013, de la ora 13:00, la tradiționalul program Colindătorii la Bojdeucă. Începând cu ora 12:00 puteți participa la Slujba de pomenire oficiată la mormântul scriitorului din Cimitirul Eternitatea, de către preotul Ioan Rusu de la Biserica „Sfinţii 40 de mucenici”. La ora 13:00 va avea loc Slujba de pomenire oficiată de pr. protopop Toma Grădinarciuc, pr. Constantin Andrei, pr. Radu Brânză, pr. Ioan Rusu la Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), loc în care, de la 13:30 se va desfășura Spectacolul de colinde şi datini de iarnă susţinut de: Ansamblul folcloric„Balada” din Săveni – Gropniţa, Botoşani; Cerbul din Jora al Casei de Cultură „G. Ibrăileanu” din Tg. Frumos; Grupul „Ciutura” din Băiseşti, Suceava; Ansamblul folcloric „Stejărelul” al Şcolii Generale „B.P. Hasdeu”Iaşi; Capra din Ţicău şi solistul de muzică populară Constantin Bahrin și cantautorul Radu Ştefan.

Invitatul special al acestei manifestări, găzduite de Valentin Talpalaru, Camil Iercan, Nina Purcaru, Camelia Macoveschi și Maria Simion, este actorul Petru Ciubotaru. 

http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro 

Orchestra Europeană de Tineret selectează tineri muzicieni români

Tinerii muzicieni români cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani sunt invitați de ARTEXIM şi Institutul Cultural Român să participe la selecţia anuală pentru Orchestra Europeană de Tineret (European Union Youth Orchestra). Preselecţia va avea loc pe 7 februarie 2014 la Bucureşti. Termenul limită pentru înscriere este 24 ianuarie 2014.
EUYO este un proiect muzical european care reuneşte cei mai talentaţi muzicieni din toate ţările membre ale Uniunii Europene sub bagheta unor dirijori de faimă internaţională, într-o orchestră care transcende barierele sociale, culturale, politice şi economice. Concertele şi turneele susţinute în întreaga lume, colaborarea cu personalități ale lumii muzicale şi nivelul excepţional de pregătire al muzicienilor au făcut din EUYO una dintre cele mai prestigioase orchestre ale lumii.
Participarea la concerte și turnee și sesiunile de pregătire a tinerilor muzicieni selectați în orchestră sunt finanțate în totalitate de EUYO.
EUYO susţine două turnee anuale, primăvara şi vara, fiind prezentă în cele mai importante săli de concerte şi festivaluri ale Europei. Fiecare turneu este precedat de o perioadă de rezidenţă, de studiu şi repetiţii intensive. Pe lângă turneele tradiţionale, EUYO susţine frecvent concerte şi turnee în Europa şi pe alte continente. În primăvara lui 2012 EUYO a susținut un turneu în premieră în Elvetia, Italia, Polonia si Spania, iar în luna august in Italia, Malta, Olanda, Austria si Macedonia .
Pentru cele aproximativ 130 de locuri din orchestră se organizează anual selecţii în fiecare ţară. Chiar şi membrii actuali ai orchestrei trebuie să se prezinte la audiții pentru a-şi păstra locul. De asemenea, EUYO are o listă de rezerve de aproximativ 200 de muzicieni, care au şansa să cânte în orchestră în timpul anului.
EUYO oferă șansa unei experiențe profesionale unice pentru tinerii instrumentiști care își doresc o carieră de muzicieni în orchestră. Dezvoltarea tehnicii interpretative la cel mai înalt nivel, experiența marilor săli de concert, întâlnirea cu cei mai buni maeștri îi pregătesc pentru o carieră internațională de succes. Peste 90% dintre membrii EUYO ajung muzicieni profesioniști de marcă, iar cea mai mare parte a lor își găsesc cu ușurință locul în orchestrele de prim rang ale Europei.

În stagiunea 2013/2014, în urma audițiilor de la București din februarie 2013, patru muzicieni români au fost selectați ca membri în Orchestra Europeană de Tineret: Adrian Dima (vioară), Catalin Constantin Micu (vioară), Sorin Vlad Spasinovici (violă), Andrei Mihăilescu (contrabas) şi Cristina Ordean (oboi), iar Irina Teodora Movileanu (vioară) a participat la şcoala de vară EUYO.
În România preselecţia va avea loc în data de 7 februarie 2014 la Bucureşti şi va fi organizată de ARTEXIM. Detalii complete privind condiţiile de participare se pot obține la:
ARTEXIM, tel. 021 317 80 81, artexim @ rdslink.ro; Iulia Chirobocea - 0758 236 019, iulia_chirobocea @ yahoo.com. Data limită pentru înscriere: 24 ianuarie 2014.
Informații suplimentare despre EUYO și audiții sunt disponibile la http://www.euyo.org.uk/
Începând cu anul 2010, participarea muzicienilor români la EUYO este sprijinită de Institutul Cultural Român.

http://www.icr.ro/bucuresti/anunturi/preselectie-pentru-orchestra-europeana-de-tineret-2014.html

”Podoabe din trecut: Paftale și bijuterii din colecțiile MNAR”

Muzeul Național de Artă al României găzduiește din18 decembrie 2013, expoziția ”Podoabe din trecut: Paftale și bijuterii din colecțiile MNAR”, deschisă în Rotonda sălii Auditorium (intrarea din strada Știrbei Vodă nr. 1-3, București). Organizatoarea expoziției este Carmen Tănăsoiu, specialist în cadrul secției de Artă Veche Românească.
Expoziția ”Podoabe din trecut: Paftale și bijuterii din colecțiile MNAR” aduce în atenția publicului o selecție de aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României care datează din secolele XVIII – XIX. Sunt incluse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici: turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere grecești, bulgărești, cipriote, turcești și românești. Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre prețioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom. De cele mai multe ori au fost folosite simultan tehnici diferite de execuție și ornamentare, pentru a oferi ritmicitate motivelor decorative.

Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obișnuit în Țările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influența sporită a culturii grecești. Bărbații purtau șalvari și papuci cu vârful răsucit, iar moda feminină includea rochii cu cingători viu colorate și multe bijuterii. Ca tipologie, obiectelor de uz cotidian li se alătură cele destinate ținutelor de Curte, de nuntă și de sărbătoare.
Odată cu epoca de tranziție a societății românești de la modelul greco-oriental către modernitatea occidentală, formele și motivele decorative de tradiție post-bizantină și orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier, iar schimbarea a fost asumată în special de elita intelectuală.
Între anii 1840 și 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile și cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României, care introdus la Curte portul național românesc accesorizat cu paftale. De asemenea, exemplul ei a fost urmat de elita feminina a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Regina Maria a purtat paftalele cu eleganță și rafinament și în perioada interbelică.
http://www.mnar.arts.ro/Home

Pregătiri pentru a XXV-a ediție a Concursului naţional “Mihail Jora”

Concursul naţional de creaţie, critică şi interpretare muzicală “Mihail Jora” a fost iniţiat de către Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor muzicali din România împreună cu Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti în anul 1991, fondator prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, ca semn de omagiu, cu prilejul sărbătoririi centenarului marelui artist român. Din 2010 el este reorganizat în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi beneficiază de un aport logistic şi conceptual al mai multor co-organizatori.
Concursul se adresează tinerilor muzicieni români sau de origine română, şi are ca obiective principale promovarea celor mai valoroase talente şi, totodată, o mai cuprinzătoare cunoaştere – în rândul interpreţilor şi publicului – a creaţiei componistice naţionale, cu o atenţie deosebită pentru opera lui Mihail Jora, eminentă personalitate în istoria muzicii româneşti. În 2014, competiţia se organizează în martie, pe mai multe secțiuni: canto, pian, violoncel, duo cameral vioară-pian, critică muzicală, creație muzicală.

Pentru secţiunea Formaţii camerale - Duo vioarã-pian, repertoriul concursului este:

Etapa I ( eliminatorie ) :

• M.Jora: Partea a ll-a din Sonata pentru vioară și pian sau Mica Suită (integral) pentru violină și pian
• o sonată clasică (integral) de Mozart sau Beethoven, la alegere.

Etapa a II-a :

• o sonată (integral ) scrisă în prima jumătate a secolului al XX-lea, la alegere.

Taxa de inscriere este de 50 de lei / formație și se plăteşte la casieria UNMB. Documentele vor fi prezentate sau trimise prin posta la Secretariatul Artistic al UNMB, str. Ştirbei Vodă nr. 33. sector 1, 010102 Bucureşti sau pe adresa artistic@unmb.ro. Coordonatorul competiției este conf. univ. dr. Manuela Giosa.

Muzeul Național de Istorie a României a inaugurat expoziția „Aurul și argintul antic al României”

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a inaugurat expoziția temporară "Aurul și argintul antic al României", în data de 19 decembrie 2013, la sediul instituției, din Calea Victoriei nr. 12, București.
Expoziția reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur și argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziției ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică și simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic și Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch).
La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat 31 de muzee din țară, printre care și Muzeul Județean Botoșani, fiecare dintre piesele expuse având o semnificație și o istorie proprie. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziția Tezaur Istoric a MNIR și, prin urmare, pot fi văzute doar la București, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie și arheologie din țară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut.
Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăție sau pur și simplu podoabă – acestea sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale prețioase. De-a lungul timpului, în slujba evidențierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare și imaginație, care au condus și către o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate în expoziția ”Aurul și argintul antic al României” există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât și adevărate puncte de referință în arta metalului prețios.
Mărturie pentru veleitățile artistice și îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluțiilor tehnologice folosite pot sta, printre altele, piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coțofenești, Agighiol sau Peretu), diversitatea și bogăția de forme a orfevrăriei dacice (brățările polispiralice de aur descoperite în zona cetății de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgești, Tășad, Sacalasău, Rociu, Bălănești etc.) și, nu în ultimul rând, inventarele funerare și tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichității Târzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someșeni sau Histria.
Expoziția temporară va fi deschisă la MNIR în perioada decembrie 2013 – martie 2014, iar apoi va fi itinerată prin cel puțin 12 orașe din România.

Pentru informații suplimentare, puteți contacta MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI,Secția Relații Publice, Educație Muzeală, Marketing Cultural și Organizare Expoziții, Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Fax. 021 – 311.33.56; e-mail: pr.mnir@gmail.com, http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR.

Tezaurul de la Sultana-Malu Roșu, com. Mănăstirea, jud. Călărași
Eneolitic, a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr.
Muzeul Civilizației Gumelnița, Oltenița

Tezaurul de la Răcătău, com. Horgești, jud. Bacău
Perioada mijlocie a epocii bronzului, sfârșitul mileniului al III-lea – începutul mileniului al II-lea a.Chr.
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău

Tezaurul de la Ostrovul Mare, com. Gogoșu, jud. Mehedinți
A doua epocă a fierului, secolele V-IV a.Chr.
Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin

Faleră din tezaurul de la Surcea, com. Brateș, jud. Covasna
A doua epocă a fierului, secolul I a.Chr.
Muzeul Național de Istorie a României, București

Podoabe dintr-un inventar funerar de la Tomis-Constanța
Perioadă romană, secolul al III-lea p.Chr.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Pectoral din tezaurul de la Cluj-Someșeni, jud. Cluj
Evul mediu timpuriu, secolul al V-lea
Muzeul Național de Istorie a României, București

http://www.cultura.ro/calendar_cultural/2013/12#1930 

Semicentenar Paul Constantinescu (50 de ani de la trecerea în nefiinţă) la Opera Națională București

Una dintre cele mai îndrăgite comedii româneşti a fost prezentată pe scena Operei Naţionale Bucureşti vineri, 20 decembrie, de la ora 19.00. Celebra piesă de teatru a lui Ion Luca Caragiale, O noapte furtunoasă, a fost transformată în operă de către compozitorul Paul Constantinescu (1909-1963) în anul 1935, când a avut loc şi premiera absolută, la Opera Naţională Bucureşti. 

Astăzi, teatrul liric bucureştean a readus în atenţia publicului această creaţie, la împlinirea a 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a compozitorului.

            Compozitorul Paul Constantinescu a început studiul muzicii la Ploieşti (1919) şi l-a continuat la Conservatorul din Bucureşti, unde a avut ca profesori nume importante ale vieţii muzicale româneşti precum Mihail Jora, Constantin Brăiloiu şi Dimitrie Cuclin. S-a perfecţionat în arta compoziţiei la Viena cu Franz Schmidt şi Joseph Marx. Profesor, violonist, dirijor, compozitorul Paul Constantinescu a întreprins studii în materie de folclor, eterna sursă de inspiraţie a tuturor creatorilor de muzică din România, dar a evidenţiat în creaţiile sale şi melosul psaltic bizantin. A compus în toate genurile muzicii clasice, de la operă la muzică de film şi oratoriu. Printre creaţiile sale pentru scenă se numără, pe lângă opera O noapte furtunoasă, şi poemul coregrafic Nuntă în Carpaţi şi opera în trei acte Pană Lesnea Rusalim (1955),pe libretul dramaturgului Victor Eftimiu. Pasionat de lumea personajelor create de scriitori români, Paul Constantinescu este şi autorul coloanei sonore a filmului O noapte furtunoasă (1945), în regia lui Jean Georgescu şi al peliculei Moara cu noroc (1955)după Ioan Slavici, în regia lui Victor Iliu.

O noapte furtunoasă

Operă în concert îndouă acte de Paul Constantinescu

Libretul de Paul Constantinescu după piesa lui Ion Luca Caragiale

Spectacol eveniment – semicentenar Paul Constantinescu

Dirijor: Răsvan Cernat

Distribuţia:

Jupân Dumitrache - Paul Basacopol

Chiriac - Lucian Corchiş

Nae Ipingescu - Marius Boloş

Veta - Crina Zancu

Spiridon - Maria Jinga

Ziţa - Cristina Eremia

Rică Venturiano - Valentin Racoveanu.

https://www.youtube.com/watch?v=6E_fuiQGy5E

Ultima zi pentru depunerea candidaturilor la Bursele George Enescu 2014

Institutul Cultural Român a anunțat lansarea unei noi sesiuni de candidatură pentru bursele George Enescu, derulate la Cité Internationale des Arts din Paris. Termenul de depunere a dosarelor de înscriere, anunţat inițial pentru 15 noiembrie 2013, a fost prelungit până la data de 20 decembrie 2013.
Obiectivul burselor este de a introduce artiştii români în circuitul valorilor europene, oferindu-le oportunitatea de a lucra într-un mediu artistic internaţional.
Bursa George Enescu este acordată muzicienilor români care au studiile universitare de specialitate încheiate, cu performanţe recunoscute în domeniu, în vederea desfăşurării de proiecte artistice în atelierul închiriat de România la Cité Internationale des Arts. Selecţia se face de o comisie independentă de specialişti în baza unui dosar de candidatură. Dosarul selectat de comisie este trimis spre validare Comisiei de Admitere de la Cité Internationale des Arts.
Valoarea burselor: 4 545 EUR / persoană
Numărul de burse acordate în această sesiune: 2 burse George Enescu, una pentru perioada februarie – aprilie 2014 şi una pentru perioada august – octombrie 2014.
Domeniile pentru care se organizează evaluarea şi selecţia: muzică şi muzicologie.
Documente necesare pentru înscriere (dosarul de solicitare a bursei):
- formularul de înscriere;
- CV conţinând informaţie detaliată asupra activităţii competiţionale a candidatului;
- copie după diploma de licenţă; în condiţiile în care candidatul este şi absolvent de studii aprofundate, se vor adăuga copii şi după aceste acte;
- copie după actul de identitate/pașaport;
- un proiect de cercetare, din care să reiasă: justificarea experienţei profesionale şi a competenţei în materie; un nivel artistic care să permită aprofundarea dialogului cu artiştii străini; relevanţa Parisului pentru realizarea proiectului: maxim 2 pagini în care să fie indicate locaţii/muzee/săli de concerte propuse spre vizitare, ce se va studia acolo, ce activităţi se vor depune.
- Pentru muzicieni – una sau mai multe înregistrări pe casete audio sau CD
- Pentru compozitori – una sau mai multe partituri (nu se acceptă documentaţie în format electronic);
- un dosar de presă;
- perioada pentru care solicită bursa;
- 3 scrisori de recomandare.
Proiectele de cercetare vor fi redactate atât în limba română, cât şi în limba franceză.
Adresa la care se trimit documentele:
Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, 011824 Bucureşti.
Persoană de contact:
Dana Berdilă, coordonator Program Burse şi rezidenţe, Direcţia Generală de Promovare a Creaţiei
e-mail: or.rci@alidreb.anad, Tel (+4) 031 71 00 675, www.icr.ro.

"Marea frumuseţe", cel mai bun film european

Filmul «Marea frumuseţe» ("La Grande Bellezza"), de Paolo Sorrentino, a primit trofeul pentru cel mai bun film la gala Academiei de Film Europene (EFA). Aceasta s-a desfăşurat la începutul acestei luni, la Berlin.Pelicula italiană a fost, de altfel, marele câştigător al galei numite şi Oscarurile europene, câştigând şi categoriile "cel mai bun regizor european", "cel mai bun actor european" şi "cel mai bun editor de film".

Filmul "La Grande Bellezza" este propunerea Italiei la premiile Oscar de anul viitor, la categoria "cel mai bun film străin". Totodată, pelicula a fost selecţionată în competiţia oficială a ediţiei din acest an a Festivalului de Film de la Cannes

Filmul prezintă povestea unui scriitor aflat în pragul bătrâneţii, Jep Gambardella (Toni Servillo), care rememorează tinereţea lui plină cândva de pasiuni, atunci când priveşte oraşul Roma ca un melanj de figuri politice, artişti, femei din înalta societate, intelectuali, chiar şi delincvenţi.

Muzeul Ţăranului Român & Muzeul Satului

Posibila comasare a Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului a adus în prim plan reacţiile personalităţilor din sfera culturală, conform www.adevarul.ro.

 - „Mi se pare de necrezut ca o minte normală să producă o asemenea idee. E o probă îngrijorătoare de iresponsabilitate, ignoranţă, tembelism. Dacă aşa ceva se poate întâmpla, sau măcar gândi, înseamnă că nu mai există, în România, bună cuviinţă, reguli minimale, interes real pentru onorabilitatea ţării. Mi se face pur şi simplu frică. Credeam, naiv, că guvernul are alte priorităţi: Sănătatea, Învăţămîntul, Autostrăzile, Investiţiile străine, salariile, pensiile etc. M-am înşelat. Doamna Plumb şi domnul Ponta au insomnii cu privire la Muzeul Ţăranului Român. Le sugerez şi alte isprăvi: să comasăm Camera Deputaţilor cu Senatul, sau Ministerul de Interne cu cel de Externe, că tot România e. Sau poate Agricultura cu Academia, Învăţământul cu Irigraţiile, ş.a.m.d.”. (Andrei Pleşu)

- „Muzeul Ţăranului a fost opera a doi oameni luminaţi: a unui ministru al culturii (Andrei Pleşu), care a avut ideea şi a găsit omul potrivit pentru ea; şi a unui artist cu viziune mare (Horia Bernea), care, prin muzeul acesta, a integrat satul românesc în valorile civilizaţiei mediteraneene, aşezând astfel europenitatea noastră pe o tradiţie milenară. Din clipa în care Pleşu n-a mai fost ministru, iar Bernea a dispărut, Muzeul a intrat într-o lentă agonie. Pentru a reveni la viaţă, ar fi avut nevoie de guverne cu vocaţia redresării. A avut însă parte, iată, de unul specializat în lovituri fatale. Avem sub ochi, în mic, un exemplu pentru felul în care românii ratează în mod sistematic continuitatea. Se pare că suntem incapabili să ne încropim o istorie şi un destin“. (Gabriel Liiceanu)

- „Este un atentat la identitatea naţională. În momentul în care iei o astfel de decizie, dovedeşti mai multe lucruri: în primul rând, că nu ai fost niciodată într-unul din cele două muzee, în al doilea rând, că nu ai habar de istoria acestei ţări. Miza este simbolică – suntem o naţie de ţărani, iar figura ţăranului este simbolul identităţii române. Ne place, nu ne place, asta suntem. Cele două muzee, împreună, sunt simbolul acestei culturi naţionale. Unul e trupul şi celălalt e sufletul naţiunii, pentru că sunt ireductibile unul la altul. E ca şi cum am lua statuia lui Mihai Viteazul şi statuia lui Caragiale şi am face un simbol naţional cu Caragiale pe cal, o struţo-cămilă care nu mai înseamnă nimic. Nu se poate. Dacă această decizie nu afectează buzunarul românilor, afectează totuşi demnitatea multora dintre noi, iar aceasta doare mai mult decât buzunarul“. (Vintilă Mihăilescu)

- „Orice atingere adusă patrimoniului naţional mă afectează în primul rând ca om. Aceste instituţii ne reprezintă, compun identitatea noastră. Indiferent dacă se întâmplă sau nu, numai faptul că gândul ăsta s-a născut în mintea cuiva e rău. Sunt lucruri în ţara asta care nu pot fi atinse. La momentul actual, totul se închină în faţa banului. Absolut orice gest suceptibil de a aduce un beneficiu financiar trece pe prima poziţie. Tot ceea ce este legat de alte valori, care nu au o legătură directă cu beneficiul financiar, e dat la o parte“. (Cristi Puiu)

http://adevarul.ro/cultura/arte/muzeul-satului-comasare-vintila-mihailescu-1_52b1bbadc7b855ff56d12b43/index.html

După ce s-a discutat despre posibila comasare a Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului, reacţiile personalităţilor din sfera culturală nu au întârziat să apară.

Citeste mai mult: adev.ro/my0eal

Retrospectiva filmului românesc 2013 la Botoșani

RETROSPECTIVA FILMULUI ROMÂNESC 2013 ÎNCEPE DE ASTAZI LA CINEMA ”UNIREA” BOTOȘANI. Cele mai bune filme românești din anul 2013 vor rula de astăzi până la sfârșitul anului la CINEMA UNIREA.

„Cenaclul artelor”, o iniţiativă care trebuie să continue la Botoşani…

Denumită iniţial „Cenaclul artelor” apoi „La confluenţa dintre arte”, întâlnirea culturală desfăşurată duminica trecută la Centrul Cultural Intercomunitar Botoşani şi (bine!) organizată de către familia Gustav şi Beatrisa Finkel a reunit un număr considerabil de oameni de cultură şi de pasionaţi de poezie, pictură şi muzică.

În deschidere, d-l Gustav Finkel, directorul centrului cultural, moderatorul întâlnirii, a dat citire unui material în care a creionat profilul, opera şi personalitatea poetei Lucia Olaru Nenati, după care a invitat-o la prezidiul manifestării pentru o expunere de sinteză având arta ca temă şi un scurt recital din poemele publicate. Alături au luat loc Florin Egner, fost primar al localităţii, reprezentant al minorităţii armene din Botoşani, Andrei Paramanov, reprezentant al minorităţii ruşilor lipoveni, Gheorghe Borcoi, reprezentant al minorităţii de origine rromă, fiecare dintre aceştia cu discursuri rezumate cuprinzând aspecte concrete de interes general referitoare la problemele culturii naţionale respectiv, asupra locului şi rolului activităţii culturale a etnicilor minoritari din zona noastră.

Profesorul Victor Foca şi-a expus pe ecran o parte din tablourile trudite cu migală în binecunoscuta manieră inconfundabilă a domniei sale, găsind şi câteva cuvinte de apreciere asupra apariţiei unei noi cărţi de memorialistică a d-lui Dan Cristescu iar d-l Simon Glasberg a avut o frumoasă intervenţie pe marginea cărţii „Dragoste şi întuneric”, ed. Humanitas, autor Amos Oz din Israel.

După un scurt crochiu umoristic „Sic transit gloria mundi!”, remember cultural in memoriam Ion Pribeagu alias Isac Lazarovici prezentat de către subsemnatul, au lecturat fragmente din compoziţiile literare proprii scriitorii Ovidiu Chelaru, Laurenţiu Maftei, Jupiter Borcoi şi Filip Militeanu.

De remarcat luarea de atitudine de genul „Fiat lux!” a profesorului Petruţ Pârvescu despre necesitatea unităţii oamenilor de cultură şi implicarea factorilor de decizie în stoparea coagulării mediocrităţii ca fenomen social: „Cultura cu cei patru stâlpi: Eminescu, Iorga, Enescu şi Luchian plus agricultura, deocamdată doar cu acestea ne putem lăuda aici în Botoşani!”

Merită subliniată prezenţa în sală şi a altor distinşi invitaţi, unii cu utile precizări pro cultura: Doina Dreţcanu, Steliana Băltuţă, Viorica Hrustovici, Romeo Ciocănea, Stelian Brânzei, Mircea Puşcaşu precum şi a tinerilor elevi de etnie rromă, adevărate talente native de interpreţi la orgă şi acordeon.  

Dacă vor fi fost şi mici imperfecţiuni în derularea programului... Asta-i bună, chiar, au fost? Una peste alta, binemeritate aplauze pentru o iniţiativă lăudabilă, binevenită şi care trebuie să continue ca mişcare culturală de masă în Botoşani… Ars longa, vita brevis!

 

(D.M. Gaftoneanu, reporter ad-hoc al minorităţii iubitoare de literatură sănătoasă şi cultură autentică)