LA MULȚI ANI, LIMBII ROMÂNE
– acrostih -
Lumina ochilor înfloreşte pe maluri de cărți
Ascultând strigătele pădurii golite...
Ascultând strigătele pădurii golite...
Mi-ai scris că zilele mă caută pe foi mototolite
Uitați că întoarcerea mea este imposibilă
Lumea de aici iarbă-nlăcrimată
Ținutu-i albastru și-n toate diminețile
Imnuri înalță nemărginirii
Adun vise în nopţile îmbrăţişate de lună
Nu am nici-o taină le mângâi neliniştea
Iubirea stă cu mine, croind aripi pentru vulturii muți
Iubirea stă cu mine, croind aripi pentru vulturii muți
Las gândul slobod printre stele
Iată-l cum aleargă încărcat de cuvinte
Merge să caute fata îmbrăcată în ie
Brodată cu albăstrele și frunze de trifoi
Iar după...fuge desculț pe imașuri
Iertându-vă tot ce vă poate ierta
Rotesc secundele din timpuri apuse
Oamenii râd şi plâng deopotrivă
Mirați că zborul se învaţă și-ntr-o zi
Ascult cum vorbește tăcerea din gene tivite
Oamenii râd şi plâng deopotrivă
Mirați că zborul se învaţă și-ntr-o zi
Ascult cum vorbește tăcerea din gene tivite
Noaptea târziu caut împăcarea în colţ de paradis
E încă vară mă-ntorc la voi astăzi în crucea zilei sfinte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.