Viola d’amore
3 octombrie 2014, Studioul Horia Bernea
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă
vineri, 3 octombrie 2014, de
la ora
16.00,
la recitalul muzical
Viola d’amore – Instrument muzical baroc din patrimoniul
Muzeului și unicul instrument original cunoscut în România.
Evenimentul, organizat în colaborare cu Universitatea Națională de Muzică
București, va avea loc în Studioul Horia Bernea.
În program:
Attilio Ariosti (1666 – 1729)
Trei Sonate Stockholmeze
Paul Hindemith (1895 –1963)
Mica
Sonată, op. 25 nr.2
Carl Stamitz (1745 –1801)
Sonata Marburgheză
Dan Dediu (n. 1967)
Pavana
per Don Quixote,op.56.
Interpreți:
Dolores
Chelariu și
Ladislau Csendes, profesori la Universitatea Națională de
Muzică București, membrii ansamblului
Aperto.
Sergiu
Muntean este cel care a readus la viață viola d’amore
originală. După ani de studiu în Academiile de muzică din Chișinău și
București, a activat ca violist în câteva orchestre prestigioase din Moldova și
România. Azi, Sergiu Muntean este artist instrumentist și lutier în Orchestra
Națională Radio din București.
Se informează continuu în legătură cu instrumentele renascentiste și baroce și
ține legătura cu cercurile de specialitate internaționale preocupate de
subiect.
A lucrat la recondiționarea violei d’amore peste un an, cu răbdarea unui
veritabil lutier, știind că este singurul instrument original cunoscut în
România. L-a încercat el însuși, după care a sugerat să-i fie încredințat
temporar cuiva care avusese deja șansa să cânte, în recitaluri interne și
internaționale, pe o copie: Ladislau Csendes.
Partener:
Universitatea Națională de Muzică București
”
Găteala capului”
11 septembrie – 16 noiembrie 2014, Sala Tancred Bănățeanu
Acoperământul capului se constituie într-una dintre cele mai semnificative
componente ale costumului popular de femeie și de bărbat atât prin implicațiile
sale sociale și etice în societate, cât și prin frumusețea și valoarea
artistică a fiecărei piese alcătuitoare.
O îndelungată experiență umană, decurgând din firescul vieții cotidiene, dar și
din înclinația spre frumos a semenilor noștri este puternic reflectată și în
marea diversitate a gătelilor pentru cap care au marcat, în cadrul
colectivității sătești, distincții fie în planul stării civile și ale
categoriilor de vârstă fie în cel al stării sociale și materiale, afirmându-se
cu deosebire în momentele sărbătorești de peste an sau în cele legate de ciclul
vieții (nunta).
Expoziția ”
Găteala capului”, deschisă la
Muzeul Național al
Țăranului Român, organizată în colaborare cu
Muzeul Național Astra Sibiu, în
Sala Tancred Bănățeanu,
prezintă acoperitorile de cap pentru femei și bărbați având drept criterii
grupele de vârstă și categoriile de stare civilă și materială.
De asemenea, expoziția evidențiază legătura directă între găteala capului,
pieptănătură și podoabele purtate de fete și feciori, pe de o parte, și de
neveste, femei bătrâne și bărbați, pe de altă parte.
Publicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia „se
învelește“ în diferite zone ale țării: cu ștergar sau mânăștergură (ca în
Moldova),
cu pomeselnic (precum în
Țara Oltului), cu chindeu de cap (ca în
Orăștie),
cu prăboada (ca în
Țara Hațegului),
cu hobot (ca în
Apuseni), cu păunițe (ca în
Năsăud),
cu pânzătura (ca în
Maramureș), cu „tas“ (ca în
Dobrogea)...
Începând cu sec. al XVIII-lea, odată cu pătrunderea borangicului la sate,
ștergarele au început să fie înlocuite cu marame (mai ales la costumul de
sărbătoare ale femeilor) așa ca în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (în
sud) sau în unele părți din Țara Bârsei.
Din expoziție nu lipsesc „vălitorile“ purtate de femei în zona Târnavelor,
cepsele „cu coarne“ ale femeilor din Hațeg, conciul din bani de argint al
bănățencelor, precum și năframele industriale, care au pătruns în costumul
femeiesc încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea datorat extinderii comerțului
rural care a inclus și produsele unor fabrici din zonele vecine.
Expoziția prezintă și o altă piesă importantă inclusă în categoria
acoperământului de cap: pălăria, purtată atât de femei cât și de bărbați.
Lucrate din postav sau pâslă dar și din pai, pălăriile erau purtate de fete,
direct pe păr, iar de neveste peste ștergar, împodobite cu flori, panglică sau
cu „struțuri“ (cununi de flori, pene etc.).
Spectaculoase pentru public sunt și cele două modalități de acoperământ a
capului la bărbați: căciula purtată în anotimpul rece și pălăria, purtată vara.
Bărbații nu umblau cu capul descoperit. Este știut faptul că în satul
tradițional bărbații ieșeau „în lume“ cu capul descoperit doar atunci când
purtau doliu.
Sunt prezentate în expunere căciulile țuguiate („moțate“) din
Pădureni, Hațeg și
Hunedoara,
cele cu țarc purtate în
Câmpia Dunării, căciulile de
Banat și Hațeg
asemănătoare cu ale dacilor „tarabostes“, cușmele „rotilate“ de
Maramureș și
Oaș,
căciulile „mocănești“ din
Sibiu, Sebeș ori
Bran, pălăriile din pâslă cu borurile
de diferite lățimi, pălăriile vânătorești sau pălăriile din pai de
Oaș, Sălaj și
Codru.
În expoziție, puteți admira și cea mai spectaculoasă dintre pălării – cea cu
garnitură din pene de păun din Năsăud, purtată doar de feciori – așa numita
pălărie „cu roată“.
Găteala capului este însă un domeniu al civilizației satului tradițional care
are și un pronunțat caracter multicultural. De aceea, în expoziție, publicul va
putea vedea și găteli de miri și mirese ale germanilor, maghiarilor ori
polonezilor din România, cum sunt: bortenul și caița (scufie brodată) pentru
femeile săsoaice, parta, purtată de femeile unguroaice, și korona (sau wieniec)
– cununa de mireasă poloneză.
De mare interes este și atelierul de pălărier în care personajul central este
nea’
Nicu
Zdârcă, celebrul meșter din
Pasajul Englez, unul dintre
ultimii meșteri care mai lucrează pălării bărbătești, pe care îi mai au
Bucureștii.
Expoziția va putea fi vizitată la
Sala Tancred Bănățeanu, până pe
16 noiembrie 2014,
de
marți
până
duminică,
între
orele
10.00 și
18.00.
Parteneri:
Muzeul Astra, Consiliul Județean Sibiu,
Vinarte
”Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi”
29 septembrie - 10 octombrie 2014, Sala Acvariu
Asociația Mișcarea pentru Acțiune și
Inițiativă Europeană, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă
invită luni, 29 septembrie 2014, începând cu ora 19:00, la vernisajul
expoziţiei ”Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi”.
Evenimentul va avea loc în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Expoziţia
prezintă fotografii realizate de patru tineri arhitecţi: Simona Meilescu,
Mihaela Fiscuci, Adrian Sandor şi Horia Lupan. Elementele de arhitectură
tradițională identificate în Geoparcul Platoul Mehedinţi constituie laitmotivul
seriei, punând în evidență relația continuă dintre vechi și nou, precum și
permanenta interacțiune dintre patrimoniul construit și mediul natural.
Fiecare
cadru ilustrează câte o particularitate a satului românesc – împins spre
modernitate, dar în același timp încercând să își păstreze autenticitatea. Imaginile
stau mărturie a identității și tenacității locuitorilor Geoparcului Platoul
Mehedinți, care continuă să trăiască în deplină armonie cu natura.
Expoziţia va
putea fi vizitată în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în
perioada 29 septembrie - 10 octombrie 2014.
Vernisajul
marchează încheierea proiectului “Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul
Mehedinţi. Studiu de caz în comunele Isverna, Balta şi Ponoarele”, realizat de
asociaţia MAIE şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Scopul
proiectului a fost promovarea și protejarea elementelor de arhitectură
tradițională identificate în Geoparcul Platoul Mehedinţi, în vederea
dezvoltării durabile și armonioase a zonei. Proiectul s-a bazat pe o cercetare
de teren în cele trei comune, propuneri de restaurare și măsuri de păstrare a
specificului local, totul materializându-se prin această expoziție, un album de
fotografii, un ghid de recomandări, şi site-ul www.arhitectura-gpmh.ro.
Partenerii
proiectului: Muzeul Național al Țăranului Român, Primăria Balta, Primăria
Ponoarele, Primăria Isverna
Asociația
“Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană” este o organizație
non-guvernamentală, ce are ca scop sprijinirea dezvoltării economice și
culturale a României prin promovarea valorilor și principiilor europene.
Proiectele M.A.I.E sunt realizate pentru şi împreună cu tinerii deoarece
considerăm că aceştia sunt o sursă de inspiraţie şi energie, un catalizator al
transformării României într-o ţară modernă şi prosperă.
Asociația
MAIE dorește să ofere tinerilor profesioniști spațiul în care pot să creeze și
să își prezinte operele, precum și posibilitatea dezvoltării competențelor
creative.
Pentru mai
multe detalii despre acest proiect, vă invităm să vizitați www.arhitectura-gpmh.ro
și www.maieuropean.ro.
TRIALOG
25 septembrie 2014, ora 17:00, în
curtea interioară
Conceptul
muzical TRIALOG este o combinație unică de pian la patru mâini, cor și
orchestră de instrumente neconvenționale, concept care va fi prezentat în trei
concerte:
• 25
septembrie 2014, orele 17:00, în incinta curții interioare a Muzeul Național al
Țăranului Român din Șos. Kiseleff nr. 3, București, Intrare liberă
• 1
octombrie 2014, orele 18:00, la sala de spectacole ArCuB, din str. Batiștei nr.
14, București, Intrare liberă
• 17
octombrie 2014, orele 18:00, în Aula Palatului Cantacuzino a Muzeului Național
George Enescu din Calea Victoriei nr. 141, București, Intrare liberă
Protagoniștii
concertelor sunt Corul Regal, dirijor Răzvan Arthur Rădos, pianiștii Corina
Răducanu și Eugen Dumitrescu și Mini orchestra de copii Klavier Art.
TRIALOG-ul
este dezvăluit muzical prin jocuri, dansuri, rapsodii și cântece din lumea
copilăriei din creația compozitorilor George Enescu, Sabin Pautza, Alexandru
Pașcanu, Ioan D. Chirescu, Georges Bizet și Astor Piazzolla.
Proiectul
cultural este finanțat de ArCuB prin programul cultural București 555 al Primăriei
Capitalei și este organizat de Asociația Klavier Art.
Târgul de Toamnă
26 - 28 septembrie 2014, în
curtea interioară
Piața Tărănească și Meșter(Ești)! Organizează, din
26 până în 28 septembrie 2014, în curtea interioară a Muzeului Național al
Țăranului Român, Târgul de Toamnă. Programul
este între orele 10.00 și 18.00, iar intrarea este liberă.
Noutățile
acestei ediții sunt: legumele bio din Ciofliceni, Ilfov, merele și sucul de
mere din Livezile Dobrinoiu jud. Brașov, dulcețurile și siropurile presate la
rece din fructe de pădure din Mărtănuș, jud. Covasna și diversele sortimente de
pâine: în trei culori, cu slănină și usturoi, cu vin și măsline. Li se alătură
afumăturile și preparatele din curcan și multe altele.
Pentru
cunoscători și colecționari, sunt antichități țărănești și mobilier în curtea
interioară, porțelanuri, ceasuri, ibrice, sfeșnice, tablouri, aparate foto,
patefoane, cărți...
Meșter(Esc)!,
pentru domniile voastre, tineri artiști cu demonstrații la fața locului și
meșteri populari cu bijuterii, lemn, icoane, împletituri, ii, ceramică,
vestimentație, casete pictate și decorațiuni interioare, metal și sticlărie,
lucrușoare croșetate, țesături și împletituri și alte meștesugăreli.
www.muzeultaranuluiroman.ro
