Muzică, expoziții și Târg de toamnă la MNȚR

Viola d’amore
3 octombrie 2014, Studioul Horia Bernea

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 3 octombrie 2014, de la ora 16.00, la recitalul muzical Viola d’amore – Instrument muzical baroc din patrimoniul Muzeului și unicul instrument original cunoscut în România.
Evenimentul, organizat în colaborare cu Universitatea Națională de Muzică București, va avea loc în Studioul Horia Bernea.
În program:
Attilio Ariosti (1666 – 1729) Trei Sonate Stockholmeze
Paul Hindemith (1895 –1963) Mica Sonată, op. 25 nr.2
Carl Stamitz (1745 –1801) Sonata Marburgheză
Dan Dediu (n. 1967) Pavana per Don Quixote,op.56.
Interpreți: Dolores Chelariu și Ladislau Csendes, profesori la Universitatea Națională de Muzică București, membrii ansamblului Aperto.

Sergiu Muntean este cel care a readus la viață viola d’amore originală. După ani de studiu în Academiile de muzică din Chișinău și București, a activat ca violist în câteva orchestre prestigioase din Moldova și România. Azi, Sergiu Muntean este artist instrumentist și lutier în Orchestra Națională Radio din București.  Se informează continuu în legătură cu instrumentele renascentiste și baroce și ține legătura cu cercurile de specialitate internaționale preocupate de subiect.
A lucrat la recondiționarea violei d’amore peste un an, cu răbdarea unui veritabil lutier, știind că este singurul instrument original cunoscut în România. L-a încercat el însuși, după care a sugerat să-i fie încredințat temporar cuiva care avusese deja șansa să cânte, în recitaluri interne și internaționale, pe o copie: Ladislau Csendes.
Partener: Universitatea Națională de Muzică București

 ”Găteala capului”
11 septembrie – 16 noiembrie 2014, Sala Tancred Bănățeanu

Acoperământul capului se constituie într-una dintre cele mai semnificative componente ale costumului popular de femeie și de bărbat atât prin implicațiile sale sociale și etice în societate, cât și prin frumusețea și valoarea artistică a fiecărei piese alcătuitoare.
O îndelungată experiență umană, decurgând din firescul vieții cotidiene, dar și din înclinația spre frumos a semenilor noștri este puternic reflectată și în marea diversitate a gătelilor pentru cap care au marcat, în cadrul colectivității sătești, distincții fie în planul stării civile și ale categoriilor de vârstă fie în cel al stării sociale și materiale, afirmându-se cu deosebire în momentele sărbătorești de peste an sau în cele legate de ciclul vieții (nunta).
Expoziția ”Găteala capului”, deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român, organizată în colaborare cu Muzeul Național Astra Sibiu, în Sala Tancred Bănățeanu, prezintă acoperitorile de cap pentru femei și bărbați având drept criterii grupele de vârstă și categoriile de stare civilă și materială.
De asemenea, expoziția evidențiază legătura directă între găteala capului, pieptănătură și podoabele purtate de fete și feciori, pe de o parte, și de neveste, femei bătrâne și bărbați, pe de altă parte.
Publicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia „se învelește“ în diferite zone ale țării: cu ștergar sau mânăștergură (ca în Moldova), cu pomeselnic (precum în Țara Oltului), cu chindeu de cap (ca în Orăștie), cu prăboada (ca în Țara Hațegului), cu hobot (ca în Apuseni), cu păunițe (ca în Năsăud), cu pânzătura (ca în Maramureș), cu „tas“ (ca în Dobrogea)...
Începând cu sec. al XVIII-lea, odată cu pătrunderea borangicului la sate, ștergarele au început să fie înlocuite cu marame (mai ales la costumul de sărbătoare ale femeilor) așa ca în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (în sud) sau în unele părți din Țara Bârsei.
Din expoziție nu lipsesc „vălitorile“ purtate de femei în zona Târnavelor, cepsele „cu coarne“ ale femeilor din Hațeg, conciul din bani de argint al bănățencelor, precum și năframele industriale, care au pătruns în costumul femeiesc încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea datorat extinderii comerțului rural care a inclus și produsele unor fabrici din zonele vecine.
Expoziția prezintă și o altă piesă importantă inclusă în categoria acoperământului de cap: pălăria, purtată atât de femei cât și de bărbați. Lucrate din postav sau pâslă dar și din pai, pălăriile erau purtate de fete, direct pe păr, iar de neveste peste ștergar, împodobite cu flori, panglică sau cu „struțuri“ (cununi de flori, pene etc.).
Spectaculoase pentru public sunt și cele două modalități de acoperământ a capului la bărbați: căciula purtată în anotimpul rece și pălăria, purtată vara. Bărbații nu umblau cu capul descoperit. Este știut faptul că în satul tradițional bărbații ieșeau „în lume“ cu capul descoperit doar atunci când purtau doliu.
Sunt prezentate în expunere căciulile țuguiate („moțate“) din Pădureni, Hațeg și Hunedoara, cele cu țarc purtate în Câmpia Dunării, căciulile de Banat și Hațeg asemănătoare cu ale dacilor „tarabostes“, cușmele „rotilate“ de Maramureș și Oaș, căciulile „mocănești“ din Sibiu, Sebeș ori Bran, pălăriile din pâslă cu borurile de diferite lățimi, pălăriile vânătorești sau pălăriile din pai de Oaș, Sălaj și Codru.
În expoziție, puteți admira și cea mai spectaculoasă dintre pălării – cea cu garnitură din pene de păun din Năsăud, purtată doar de feciori – așa numita pălărie „cu roată“.
Găteala capului este însă un domeniu al civilizației satului tradițional care are și un pronunțat caracter multicultural. De aceea, în expoziție, publicul va putea vedea și găteli de miri și mirese ale germanilor, maghiarilor ori polonezilor din România, cum sunt: bortenul și caița (scufie brodată) pentru femeile săsoaice, parta, purtată de femeile unguroaice, și korona (sau wieniec) – cununa de mireasă poloneză.
De mare interes este și atelierul de pălărier în care personajul central este nea’ Nicu Zdârcă, celebrul meșter din Pasajul Englez, unul dintre ultimii meșteri care mai lucrează pălării bărbătești, pe care îi mai au Bucureștii.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 16 noiembrie 2014, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Parteneri: Muzeul Astra, Consiliul Județean Sibiu, Vinarte

”Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi”
29 septembrie - 10 octombrie 2014, Sala Acvariu

Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită luni, 29 septembrie 2014, începând cu ora 19:00, la vernisajul expoziţiei ”Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi”. Evenimentul va avea loc în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Expoziţia prezintă fotografii realizate de patru tineri arhitecţi: Simona Meilescu, Mihaela Fiscuci, Adrian Sandor şi Horia Lupan. Elementele de arhitectură tradițională identificate în Geoparcul Platoul Mehedinţi constituie laitmotivul seriei, punând în evidență relația continuă dintre vechi și nou, precum și permanenta interacțiune dintre patrimoniul construit și mediul natural.
Fiecare cadru ilustrează câte o particularitate a satului românesc – împins spre modernitate, dar în același timp încercând să își păstreze autenticitatea. Imaginile stau mărturie a identității și tenacității locuitorilor Geoparcului Platoul Mehedinți, care continuă să trăiască în deplină armonie cu natura.

Expoziţia va putea fi vizitată în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie 2014.

Vernisajul marchează încheierea proiectului “Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi. Studiu de caz în comunele Isverna, Balta şi Ponoarele”, realizat de asociaţia MAIE şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Scopul proiectului a fost promovarea și protejarea elementelor de arhitectură tradițională identificate în Geoparcul Platoul Mehedinţi, în vederea dezvoltării durabile și armonioase a zonei. Proiectul s-a bazat pe o cercetare de teren în cele trei comune, propuneri de restaurare și măsuri de păstrare a specificului local, totul materializându-se prin această expoziție, un album de fotografii, un ghid de recomandări, şi site-ul www.arhitectura-gpmh.ro.
Partenerii proiectului: Muzeul Național al Țăranului Român, Primăria Balta, Primăria Ponoarele, Primăria Isverna
Asociația “Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană” este o organizație non-guvernamentală, ce are ca scop sprijinirea dezvoltării economice și culturale a României prin promovarea valorilor și principiilor europene. Proiectele M.A.I.E sunt realizate pentru şi împreună cu tinerii deoarece considerăm că aceştia sunt o sursă de inspiraţie şi energie, un catalizator al transformării României într-o ţară modernă şi prosperă.
Asociația MAIE dorește să ofere tinerilor profesioniști spațiul în care pot să creeze și să își prezinte operele, precum și posibilitatea dezvoltării competențelor creative.

Pentru mai multe detalii despre acest proiect, vă invităm să vizitați www.arhitectura-gpmh.ro
și www.maieuropean.ro.


TRIALOG
25 septembrie 2014, ora 17:00, în curtea interioară

Conceptul muzical TRIALOG este o combinație unică de pian la patru mâini, cor și orchestră de instrumente neconvenționale, concept care va fi prezentat în trei concerte:
• 25 septembrie 2014, orele 17:00, în incinta curții interioare a Muzeul Național al Țăranului Român din Șos. Kiseleff nr. 3, București, Intrare liberă
• 1 octombrie 2014, orele 18:00, la sala de spectacole ArCuB, din str. Batiștei nr. 14, București, Intrare liberă
• 17 octombrie 2014, orele 18:00, în Aula Palatului Cantacuzino a Muzeului Național George Enescu din Calea Victoriei nr. 141, București, Intrare liberă

Protagoniștii concertelor sunt Corul Regal, dirijor Răzvan Arthur Rădos, pianiștii Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu și Mini orchestra de copii Klavier Art.
TRIALOG-ul este dezvăluit muzical prin jocuri, dansuri, rapsodii și cântece din lumea copilăriei din creația compozitorilor George Enescu, Sabin Pautza, Alexandru Pașcanu, Ioan D. Chirescu, Georges Bizet și Astor Piazzolla.
Proiectul cultural este finanțat de ArCuB prin programul cultural București 555 al Primăriei Capitalei și este organizat de Asociația Klavier Art.

Târgul de Toamnă
26 - 28 septembrie 2014, în curtea interioară

Piața Tărănească și Meșter(Ești)! Organizează, din 26 până în 28 septembrie 2014, în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român, Târgul de Toamnă. Programul este între orele 10.00 și 18.00, iar intrarea este liberă.
Noutățile acestei ediții sunt: legumele bio din Ciofliceni, Ilfov, merele și sucul de mere din Livezile Dobrinoiu jud. Brașov, dulcețurile și siropurile presate la rece din fructe de pădure din Mărtănuș, jud. Covasna și diversele sortimente de pâine: în trei culori, cu slănină și usturoi, cu vin și măsline. Li se alătură afumăturile și preparatele din curcan și multe altele.
Pentru cunoscători și colecționari, sunt antichități țărănești și mobilier în curtea interioară, porțelanuri, ceasuri, ibrice, sfeșnice, tablouri, aparate foto, patefoane, cărți...
Meșter(Esc)!, pentru domniile voastre, tineri artiști cu demonstrații la fața locului și meșteri populari cu bijuterii, lemn, icoane, împletituri, ii, ceramică, vestimentație, casete pictate și decorațiuni interioare, metal și sticlărie, lucrușoare croșetate, țesături și împletituri și alte meștesugăreli.
www.muzeultaranuluiroman.ro